5-6 septembrie 2010

Dimineata ne-am intalnit din nou cu noii nostri prieteni, Charlotte si Marius. Dupa ce ne-am luat „la revedere”, ei au pornit la drum, iar noi am mai ramas putin ca sa ne strangem bagajele. Am reusit sa plecam, vreo 30 de minute mai tarziu, si ne-am indreptat din nou spre „Magistrala Adriatica”, soseaua care parcurge tot litoralul Croatiei. Am traversat muntii si am ajuns din nou pe malul marii, la Nin. Oraselul se afla pe o insula foarte mica (are doar vreo 500 de metri in diametru) in mijlocul unei lagune cu apa putin adanca si plaje nisipoase (asta e o raritate pe litoralul Marii Adriatice).

Din secolul 9 pana in secolul 13 aici a fost capitala regatului croat, si un important centru religios. Episcopul Grgur Ninski, originar de aici a avut un rol foarte important in crearea statului croat independent. Biserica „Sfanta Cruce” din oras a fost construita in secolul 9 si se bucura de renumele de a fi catedrala cea mai mica din lume. Este foarte bine pastrata, insa interiorul este complet gol. Langa podul aflat la iesirea din oras se afla o statuie imensa a regelui Branimir, intemeietorul regatului croat. Pe partea cealalta a podului se vede o barca traditionala cu panze. Noi am nimerit in oras fix la ora pranzului, cand mai totul era inchis, si nu am putut vizita altceva, asa ca am plecat mai departe spre Zadar. Aproape de iesirea din oras am vazut in apropierea drumului, pe un mic deal o alta biserica, tot atat de micuta ca si catedrala din Nin, dar cu zidurile crenelate. Am aflat mai tarziu ca e vorba de capela Sfantul Nicolae, ridicata in secolul 11, care avea un rol foarte important: dupa ce regele era incoronat la Nin, venea aici pentru a vorbi poporului. Din pacate, si aici era incuiat.

La Zadar am cautat intai vila unde aveam rezervare. Dupa ceva cautari am gasit-o, insa distractia abia acum incepea, pentru ca ne-am lovit iar de bariera lingvistica. Receptionerul era foarte ospitalier, dar nu stia nici o limba straina, asa ca ne-am inteles cu greu, in limbajul universal al semnelor. Ne-a luat cateva minute sa ne prindem ca vrea se ne ofere o tratatie de bun venit: suc si smochine (noroc ca astea se numesc tot asa si la ei). Ne-am odihnit putin si am plecat pe jos spre centrul orasului, care pe harta parea relativ aproape. Pe drum am observat ca pamantul are o culoare rosiatica foarte intensa, si se pare ca e foarte bun pentru maslini, care se gasesc peste tot. Multe case aveau in curte maslini, portocali, kiwi, bananieri, vita de vie sau piersici. Calculele noastre au fost insa fundamental gresite, pentru ca linia tarmului este foarte neregulata, iar distata era mult mai mare, asa ca am facut o plimbare luuuunga, iar cand in sfarsit am ajuns incepuse sa se lase noaptea, asa ca am decis sa ne intoarcem.

N-am abandonat totusi orasul, si in dimineata urmatoare ne-am intors, de data asta cu masina. Centrul istoric se afla pe o peninsula, care e despartita de restul orasului de port. Am trecut pe sub poarta monumentala, construita in timpul ocupatiei venetiene, si ne-am plimbat pe stradutele inguste ale orasului. In mijloc, intr-o piata mare am descoperit ramasitele forumului roman, iar alaturi, biserica Sfantul Donatus, care a fost ridicata in secolul 9 folosind materiale din constuctiile romane. Spre deosebire de catedrala din Nin, aceasta e mult mai masiva. Acum nu mai e folosita pentru slujbe, dar poate fi vizitata de turisti, lucru pe care l-am facut si noi. Am mers apoi la capatul peninsulei, unde se afla orga marii – e un sistem ingenios prin care valurile care lovesc malul imping aerul prin niste tuburi de orga si produc sunete, uneori surprinzator de armonioase. Alaturi se afla „discul solar”, un ecran gigantic pe care noaptea se proiecteaza constelatiile, sau jocuri de lumini. Din larg se apropia rapid o furtuna, asa ca n-am rezistat acolo decat cateva secunde. Am incercat sa ajungem la adapost inainte sa inceapa ploaia, dar n-am reusit. Ne-am indreptat spre o pizzerie din apropiere, dar pana am intrat acolo era deja murati. Ne-am asezat la o pizza pentru vreo jumatate de ora, pana s-a oprit ploaia, apoi ne-am intors la masina si am plecat spre Šibenik .

Šibenik este unul din putinele orase de pe coasta Marii Adriatice care au fost fondate de slavi. Orasul este mentionat pentru prima data in secolul 11 si a fost o vreme capitala a regatului croat, dar asta nu inseamna ca a avut o istorie mai putin zbuciumata. Dovada stau patru cetati: 3 in oras si una pe o insula in fata portului. La mica distanta de port se afla catedrala Sfantul Iacob, cel mai important monument din perioada renasterii , obiectiv inscrie pe lista Unesco. Lucrarile de constructie au inceput in 1431, si au fost executate de maestri italieni. Principalul arhitect a fost Juraj Dalmatinac, originar din Zadar, despre care croatii vorbesc cu mare respect si astazi. Catedrala a suferit avarii in urma atacului sarb din 1991. Dupa razboi, peretii au fost reparati, dar cei care au spirit de observatie pot vedea urmele si astazi, pentru ca piatra cu care a fost „peticita” catedrala nu are aceeasi culoare cu cea originala, chiar daca provin din aceeasi cariera. Interiorul ne-a placut in mod deosebit, dar cum fotografiatul era interzis, nu prea avem poze sa va aratam.

De la catedrala am urcat spre varful dealului, unde se afla cetatea Sfantul Mihail, una din cele patru fortarete care inconjoara orasul. De pe zidurile ei se vede cetatea Sfantul Nicolae, pe insula care inchide intrarea in port. Dupa ce ne-am plimbat peste tot, am asteptat apusul soarelui langa unul din turnuri. Apoi am coborat incetisor spre malul marii si am incheiat seara cu o plimbare pe faleza. In drum spre hotel ne-am oprit sa cumparam cate ceva de la un magazin din apropiere, unde am descoperit ca toate pachetele de biscuiti erau „made in Romania”.

Bonus, doua filme din Zadar.

Din aceeasi serie:

Partea 1: Tara celor 1000 de insule

Partea 2: Drumul spre Zagreb

Partea 3: Zagreb

Partea 4: Castelele din Zagorje (Veliki Tabor, Trakoscan, Varazdin)

Partea 5: Istria (Porec, Rovinj, Fiordul Lim)

Partea 6: Pula si insula Krk

Partea 7: Lacurile Plitvice

Partea 9: Trogir si Split

Partea 10: Dubrovnik

Partea 11: Spre casa prin Muntenegru si Serbia

Mai multe poze gasiti aici:

2010-09-05 – 07 Dalmatia

View 2010 Croatia obiective in a larger map