Europa
Aflați în fața unei mini-vacanțe de 3 zile pe care nu aveam de gând să o petrecem acasă, am decis să vizităm unul din orașele din România unde nu ajunsesem până atunci: Cluj. Am sosit acolo aproape de lăsarea serii, după ce am facut o scurtă oprire prin Aiud. Ajunși la Cluj, am descoperit un oraș curat, cu un centru istoric frumos și bine întreținut. Read more „City-break la Cluj”
Europa
Cetatile din Transilvania
16 martie 2013
Am ajuns pentru prima data la Brașov cu mult timp în urmă, și de atunci ne-am întors de nenumărate ori. Fie că venisem să vizităm orașul de sub Tâmpa sau eram doar în trecere, Brașovul ne-a stârnit de fiecare data aceleași sentimente plăcute. Brașovul este unul din cele mai frumoase orașe din România, deși pare oarecum eclipsat de Sibiu, care a avut parte de mai multă atenție în ultima vreme. Chiar dacă anii au trecut și vremurile s-au schimbat, vechiul centru medieval rămâne inima Brașovului.
Europa
iulie 2013
Lacul Roșu este unul din cele mai neobișnuite lacuri din România. Într-o noapte a anului 1837, în timpul unei furtuni puternice, pe unul din versanții muntelui Ucigașul (Gyilkos) a avut loc o alunecare de teren. Bolovanii prăbușiți au blocat cursul unui afluent al Bicazului iar apele râului s-au adunat în spatele barajului natural formând un lac cu o lungime de aproape 3km. Valea împădurită a fost inundată, iar trunchiurile goale ale brazilor se mai văd și astăzi ieșind din apă. Numele lacului vine de la unul din afluenții săi, Pârâul Roșu, care traversează un teren bogat în oxizi de fier de culoare roșie.
Europa
Europa
La întoarcerea de la Praid ne-am oprit pentru scurt timp la lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din România. Am poposit pe malul sau într-o zi de toamna târzie…
Europa
1 decembrie 2012
După micul dejun ne-am îndreptat cu toții spre intrarea în salină. Am cumpărat bilete, apoi am așteptat autobuzul care să ne ducă în subteran. Salina Praid nu e prima mină de sare pe care am vizitat-o, dar e prima în care n-am intrat pe scări sau cu liftul, ci cu autobuzul! Drumul care duce la intrarea pătrunde un kilometru și jumătate în măruntaiele muntelui și se sfârșește într-o mică sală (exact atât de mică încât să poată întoarce autobuzul). O scară cu 250 de trepte coboară mai departe, până la vechile săli ale minei, amenajate acum pentru turiști.
