Cetatea Histria

20-21 noiembrie 2010

Cand ne-am trezit de dimineata, primul lucru pe care l-am facut a fost sa mergem sa vedem marea. Am facut o plimbare lunga pe plaja pustie si am ascultat valurile. Vremea racoroasa si vantul ne-au alungat mai repede decat am fi vrut, asa ca am plecat cu oarecare parere de rau in suflet spre cetatea Histria.

Eforie Nord

farul din Constanta

vaporasul de la iesirea din Constanta

Drumul din Constanta este bine marcat pana in satul Nuntasi, unde indicatoarele dispar. La intersectia de la iesirea din sat trebuie sa faceti stanga, apoi dreapta. Soseaua trece printre lacurile acoperite de stuf si se opreste chiar in fata zidurilor. 

Histria este cel mai vechi oras de pe teritoriul Romaniei, si a fost intemeiata de colonistii din Milet in jurul anului 657 iHr. Numele sau este legat de vechiul nume dat de greci Dunarii: Istros. Navigatorii si negustorii greci s-au asezat pe malul unui golf ospitalier al Marii Negre cu scopul de a face comert cu dacii. Uleiul de masline, vinurile, obiectele de podoaba erau schimbate cu grâne, miere, ceara de albine, peste sarat, si rasina, oferite de triburile locale. Orasul si-a schimbat stapanii de mai multe ori: a fost cucerita de romani, apoi a fost stapanita de Burebista, iar dupa moartea sa din nou de romani. La adapostul zidurilor groase, cetatea a cunoscut o dezvoltare continua, a adoptat un regim democratic si a batut moneda proprie. Sapaturile au scos la lumina acropola, zona sacra in care au fost descoperite templul Afroditei, protectoarea cetatii, si templul lui Zeus, locuinte grecesti si romane, terme, basilici si piete publice. Timpul nu a iertat insa Histria. In secolul 7 golful de altadata s-a separat de mare, transformandu-se intr-un lac intins. Cetatea a fost abandonata definitiv dupa ce a fost incendiata in timpul invaziei avarilor si slavilor. Din 2007 a fost inclusa pe lista partimoniului european (care nu e acelasi lucru cu patrimoniul Unesco).

Muzeul cetatii Histria

Muzeul cetatii Histria

pe malul lacului Razim, la Histria

Biletele de intrare costa 12 lei, dar pe noi ne-au incadrat direct la „studenti”, asa ca am platit doar jumatate. Am intrat intai in muzeu, care arata surprinzator de bine in comparatie cu Edificiul roman cu mozaic din Constanta. Inauntru sunt expuse coloane, inscriptii, statui, amfore, si multe alte obiecte descoperite in urma sapaturilor. La iesire am fost intampinati din nou de vreo 6 „ghizi” dotati cu 4 picioare, care ne-au condus prin cetate. Am ocolit frumusel cei doi caluti care pasteau linistiti iarba de langa ziduri si am intrat pe poarta principala. Ne-am plimbat pe strazile orasului, trecand pe langa locuinte, temple si basilici de la inceputurile crestinismului. Printre ruine am ajuns pe malul lacului, locul unde cu secole in urma se afla portul. Intinderile albastre au un farmec aparte la sfarsit de toamna, iar stuful de langa mal e singurul lucru care iti aminteste ca nu te afli pe tarmul marii. Orasul abandonat e un martor tacut al slabiciunii oamenilor in fata naturii. Vantul rece si inserarea ne-au amintit curand ca e momentul sa ne intoarcem acasa.

Din aceeasi serie:

Cetatea Capidava

Ceatea Enisala

Alte poze aici:

2010-11-20 Cetatile dobrogene

View 2010 Cetatile dobrogene in a larger map