Berlin: Insula Muzeelor
Altarul din Pergamon |
2 iunie 2012
Era o frumoasa dimineata de sambata (contrar prognozei meteo care anunta ploaie). N-am putut suporta gandul de a ramne la hotel, asa ca am plecat sa caut Insula Muzeelor. Intai am crezut ca denumirea e metaforica, dar, de fapt, e vorba chiar de o insula, in mijlocul raului Spree, pe care se afla 5 muzee, toate parte din patrimoniul Unesco: Muzeul Vechi, Muzeul Nou, Galeria Nationala Veche, Muzeul Bode si Muzeul Pergamon. Cum erau prea multe ca sa ajung la toate, am ales unul din ele, si anume ultimul, care mi s-a parut cel mai interesant, pentru ca prezinta cateva reconstructii ale unor monumente antice.
Primul lucru pe care l-am observat cand am ajuns pe Insula Muzeelor a fost ca jumatate din ea este santier, din cauza unor lucrari de reconstructie si modernizare, care ar fi trebuit sa se termine in 2010 (uite ca nici la ei nu merge totul perfect). In sfarsit, am ajuns, traversand un pod peste rau, si am avut parte de o mica surpriza: o „chestie” care semana cu o imensa conserva ruginita ocupa toata curtea muzeului. La casa de bilete am aflat si care e rolul monstruozitatii – inauntru este recreata panorama unui oras antic (Pergamon, mai precis). Am luat deci bilet (Pergamon Pass – 18 Euro, ca doar cultura nu-i ieftina), si am facut prima oprire in interiorul „conservei”. M-am inghesuit impreuna cu multi alti curiosi pe o platforma la cativa metri inaltime, si am privit imaginile proiectate pe pereti, care chiar dau impresia de spatiu, lucru destul de surprinzator pentru niste imagini in 2 dimensiuni. Spectacolul e completat de efecte sonore, si de treceri de la „zi” la „noapte”. Din pacate fotografiatul era interzis, asa ca trebuie sa ma credeti pe cuvant.
Dupa ce-am terminat cu panorama am intrat in muzeu. Piesa de rezistenta este altarul din Pergamon, descoperit de arheologii germani in Turcia de astazi, si mutat bucata cu bucata in interiorul muzeului, care a fost construit special in acest scop. M-am plimbat in sus si-n jos, privind sculpturile cu teme mitologice in varsta de peste 2000 de ani, timp in care audioghidul (pe care l-am primit gratuit) mi-a recitat povesti despre orasul antic. Dupa ce-am terminat cu altarul am vizitat expozitia temporara cu tema „viata in orasul antic”. Interesanta, dar nu m-a lasat cu gura cascata. Am trecut iar prin sala altarului, si am intrat in cealalata aripa a muzeului (cea din dreapta, in caz ca va grabiti :-), unde am dat cu ochii de o alta „vedeta”, poarta pietei din Millet. Stau si ma intreb cum era restul orasului, daca piata arata asa. In aceasta sala, vizitatorii au sansa unica de a parcurge cateva mii de kilometri in cativa pasi. Pe scurt, am intrat pe poarta din Millet, si am iesit pe poarta zeitei Ishtar in Babilon :-). Dincolo de ea porneste un drum, care era folosit pentru procesiunile organizate pentru sarbatoarea anului nou. Poarta este decorata cu imagini formate din caramizi colorate (tauri, lei si „dragoni”) a fost construita acum vreo 2600 de ani de regele Nabucodonosor al II-lea, si a ocupat un loc intre cele 7 minuni ale lumii antice, pana cand a fost inlocuita de Farul din Alexandria (care intre timp nu mai exista). Colectia e completata de copie a codului lui Hammurabi, cea mai veche colectie de legi descoperita vreodata, scrisa bineinteles cu caractere cuneiforme.
Muzeul Pergamon |
Altarul din Pergamon |
Poarta pietei din Milet |
Poarta pietei din Milet |
Poarta Ishtar din Babilon |
Poarta Ishtar din Babilon |
codul lui Hammurabi |
„dragonul” |
drumul pentru procesiuni |
Urcand la etaj, am descoperit o expozitie de arta islamica, care mi-a trezit din nou dorintele de a face o vizita in Turcia sau in orientul apropiat. Printre vase, nise de rugaciune si bijuterii, muzeul gazduieste alte doua reconstructii: fatada Qasr Mshatta (palatul de iarna), unul din castelele din desertul Iordaniei, si casa unui negustor in Alep, din timpul Imperiului Otoman.
nisa de rugaciune |
nisa de rugaciune |
cupola unei moschei maure |
castelul din desert |
casa negustorului din Alep |
Poarta Ishtar |
Am parasit muzeul dupa vreo 4 ore (desi daca stii unde sa mergi cred ca lucrurile interesante se pot vedea in jumatate din timpul asta), si am continuat cu o plimbare pe langa celelalte muzee. In final am ajuns in fata catedralei (Berliner Dom), pe care nu l-am putut vizita nici de data asta, pentru ca se pregatea o nunta. Pentru curiosi, costa 7 euro (vizita, nu nunta).
Muzeul Nou |
Muzeul Vechi |
Muzeul Bode |
Galeria Nationala Veche |
Prometeu |
Berliner Dom |
Berliner Dom |
Informatii utile:
Muzeul Pergamon
Panorama
Berliner Dom
Din aceeasi serie:
East Side Gallery
In vizita la Reichstag
O plimbare prin Berlin
Biserica memoriala „Kaiser Wilhelm”
Insula muzeelor
Castelul Sanssouci
Mai avem poze si aici.
9 COMMENTS
Frumos articolul. Va invidiez ca ati avut ocazia sa vedeti locuri din patrimoniul UNESCO. Mai nou, ori de cate ori am ocazia, nu ezit sa vizitez astfel de locuri. Ma consider privilegiat cand ajung intr-un astfel de loc. Din pacate, in Germania nu am fost inca (doar am tranzitat-o in drum spre Bruxelles).
Multumim. Adevarul este ca locurile din patrimoniul Unesco sunt de cele mai multe ori deosebite. In Berlin am ratat un alt obiectiv de patrimoniu, niste ansambluri rezidentiale moderniste din anii ’20-’30. N-am reusit sa akung dar nici nu pot sa spun ca-mi pare foarte rau, am preferat sa merg la Potsdam 🙂
Eu nu te cred pe cuvant (sac)… sper sa ajung sa verific cat de curand… Dintre cele 5 si pe mine tot muzeul asta m-ar fi tentat :).. Auzi.. esti sigur ca nu nunta costa 7 euro :)))?…
Chiar te rog, si dupa aia poate ne scrii si niste impresii 😀
Intr-adevar, dintre toate, Pergamon e cel mai spectaculos (doar e si cel mai vizitat), dar merita vazut, pentru cei care au timp si bani, si Muzeul Nou pentru colectia egipteana si Galeria Nationala Veche pentru cei pasionati de pictura. Daca a ajuns sa coste 7 euro un bilet la Berliner Dom, mai bine ca nu ati mers, pentru ca nu cred ca merita atatia bani, mai ales daca e comparat cu vreunul din muzee.
Si mie mi se pare putin cam mult, dar si biserica e o afacere (desi n-ar trebui). Sunt convins ca si celelalte muzee sunt interesante, poate le voi vizita data viitoare cand ajung in Berlin.
Am citit ca s-a introdus plata la intrare in biserica pentru a acoperi costurile mari de intretinere (parca in jur de 10.000 Euro pe zi!!!) si din cauza ca statul nu contribuie decat cu putin.
Wow! 10.000 de euro pe zi mi se pare imens. Mai mult de 3 milioane si jumatate de euro pe an. Ma intreb cat costa o catedrala noua 😀
[…] Germaniei am trecut de multe ori pe lângă Domul din Berlin în drum spre Alexanderplatz sau spre Insula Muzeelor, nu am intrat niciodată în interior. Am presupus că nu e mare lucru de văzut acolo și nici […]