Patrimoniul Unesco Archives - Pagina 4 din 5

Bulgaria: bisericile rupestre de la Basarabovo și Ivanovo

25/03/201117/03/2016
by admin

Manastirea Basarabovo

21-22 august 2010

Intr-o dimineata de vara am plecat la drum impreuna cu Carmen, o colega de facultate, si sotul ei, Alberto, sa vizitam Veliko Tarnovo, un oras fermecator care a fost cu secole in urma capitala Imperiului Bulgar. Desi invitatia a fost deschisa si pentru alti colegi, in dimineata plecarii ne-am adunat doar noi. Asadar am pornit spre Giurgiu, iar in drum ne-am oprit cateva minute la crucea de la Calugareni, care comemoreaza victoria lui Mihai Viteazul asupra turcilor. Dupa o scurta lectie de istorie ne-am continuat drumul spre Bulgaria, traversand Podul Prieteniei (dar prietenia asta e cu taxa: 6 euro). Ca fapt divers, bulgarii tocmai au redus taxa la 2 euro, dar numai pe sensul spre Romania, pentru taxa perceputa pe malul romanesc nu s-a schimbat (noi pretuim mai mult prietenia cu bulgarii). Imediat dupa ce am iesit din vama am intrat in Ruse, ca sa cautam o casa de schimb valutar. Dupa ce ne-am imbogatit cu leva am pornit spre Veliko Tarnovo, insa nu pe drumul principal, ci pe unul din drumurile laterale, cu gandul sa mai vizitam si alte locuri interesante.

Bosnia-Hertegovina

Croația – episodul 10: Dubrovnik

28/02/201117/03/2016
by admin

8 septembrie 2010

Dimineata am parasit Split-ul si ne-am indreptat spre ultima destinatie a calatoriei noastre, Dubrovnik. Autostrada nu e terminata, asa ca am pornit tot pe drumul de coasta. Decizia n-a fost foarte inspirata pentru ca undeva in fata noastra a avut loc un accident, si toata circulatia a fost oprita. In sfarsit, dupa vreo ora si jumatate ne-am pus din nou in miscare. Am constatat ca autostrada deja era ceva mai lunga decat arata pe harta noastra, semn ca oamenii chiar sunt pusi pe treaba.

Croația

Croația – episodul 9: Trogir și Split

13/02/201117/03/2016
by admin

Trogir

7 septembrie 2010

De la Sibenik am urmat mai departe litoralul Marii Adriatice spre sud, pana la Trogir. Soseaua coboara de pe un deal si ofera o vedere minunata de la inaltime. Noi am ajuns in cursul diminetii, dar deja strazile erau aglomerate. Am gasit pana la urma o parcare cu plata in apropierea portului, si am plecat sa exploram orasul.

Croația

Croația – episodul 8: Nin, Zadar, Sibenik

01/02/201117/03/2016
by admin

5-6 septembrie 2010

Dimineata ne-am intalnit din nou cu noii nostri prieteni, Charlotte si Marius. Dupa ce ne-am luat „la revedere”, ei au pornit la drum, iar noi am mai ramas putin ca sa ne strangem bagajele. Am reusit sa plecam, vreo 30 de minute mai tarziu, si ne-am indreptat din nou spre „Magistrala Adriatica”, soseaua care parcurge tot litoralul Croatiei. Am traversat muntii si am ajuns din nou pe malul marii, la Nin. Oraselul se afla pe o insula foarte mica (are doar vreo 500 de metri in diametru) in mijlocul unei lagune cu apa putin adanca si plaje nisipoase (asta e o raritate pe litoralul Marii Adriatice).

Croația

Croația – episodul 7: Lacurile Plitvice

25/01/201117/03/2016
by admin

Lacurile Plitvice sunt locul pe care doream cel mai mult sa-l vedem in Croatia. De fapt, pozele de aici ne-au convins sa ne petrecem vacanta pe malul Marii Adriatice. Si nu doar pe noi… Este unul din cele mai aglomerate locuri din tara. Stiind asta, am incercat sa ne trezim devreme, ca sa ajungem la intrarea in parcul national inainte de sosirea autocarelor cu turisti. Atata doar ca dupa raliul pe care-l facusem cu o noapte inainte pe serpentinele din munti, nu ne-am putut trezi prea usor. In plus, ne-am hotarat sa mai ramanem aici o noapte, lucru care ne punea in fata unei noi probleme: trebuia sa gasim cazare in alta parte, pentru ca pensiunea la care am dormit era ocupata, iar faptul ca era sambata nu ne-a ajutat deloc. Pana la urma proprietara ne-a recomandat o alta pensiune mai retrasa. Tot de la ea am aflat ca in timpul razboiului de independenta a Croatiei, aici s-au dat lupte grele, tot parcul a fost minat, si mai multe sate au fost distruse. Dupa incheierea razboiului, parcul a fost unul din primele locuri care au fost curatate si refacute, pentru a reintra in circuitul turistic. Dupa ce ne-am inteles cu noua gazda, ne-am lasat bagajele si am pornit in sfarsit spre intrare.

Croația

Croația – episodul 5: Istria

06/01/201117/03/2016
by admin

1 septembrie 2010

Dimineata am luat un mic dejun consistent, apoi am pornit la drum spre Istria. Am ales autostrada care traverseaza muntii, ca sa ajungem mai rapid. Ca o paranteza, Alpii Dinarici nu sunt niste munti foarte inalti (altitudinea maxima in zona respectiva nu depaseste cu mult 1000 de metri), in schimb sunt foarte accidentati, cu pereti abrupti si lipsiti in mare parte de vegetatie. Daca bulgarii au ales sa-si decoreze soselele cu panouri fotorealiste care reprezinta politisti de la circulatie, croatii au ales fotografii cu ursi si lupi, asezate strategic dupa cate o movila. Prima impresie n-a fost foarte placuta, un moment am avut impresia ca dau cu masina peste Mos Martin 🙂

Europa

Roma – zilele 5 si 6: colina Aventin și…

23/11/201017/03/2016
by admin

9 – 10 iunie 2010

In dimineata asta ne-am trezit mai tarziu, ca eram foarte obositi dupa vizita la Vatican. Dupa micul dejun am coborat la metrou, ca sa mergem (din nou) la piramida. Metroul ne-a lasat in fata portii San Paolo, langa obiectivul nostru. Piramida a fost construita cu 18 ani inainte erei noastre de Caius Cestius, un important nobil roman, pentru a-i servi ca mormant. Forma ei este inspirata de piramidele egiptene (mai exact de piramidele din Nubia, in sudul vaii Nilului). In acea perioada in Roma era considerat „cool” tot ce era de origine egipteana, iar un mormant asemanator cu ale faraonilor era intr-adevar ceva deosebit. Nu este singura piramida construita in Roma, dar e singura care mai exista in zilele noastre. Mai tarziu a fost inclusa in zidurile aureliene, motiv pentru care a ramas in s-a pastrat in stare buna. Dupa finalizarea constructiei, piramida a fost sigilata, si nu poate fi vizitata pentru ca nu exista intrare. In curtea din jurul ei functioneaza un adapost pentru pisici.

Europa

Roma – ziua 4: Vatican

22/10/201028/04/2015
by admin

8 iunie 2010

Marti ne-am trezit mult mai devreme decat de obicei, adica pe la 6:30, o ora cam inumana pentru o zi de concediu. Aveam insa un motiv foarte bun. Trebuia sa fim la 8:30 la casa de bilete de la Muzeul Vaticanului. Dupa ce am mancat micul dejun in graba ne-am indreptat spre metrou. La Vatican se poate ajunge de la doua statii de metrou, dar nici una nu e prea aproape, asa ca am mai facut o plimare de vreo 15 minute pe jos. Am ajuns la zidurile orasului pe la 8:20 si am vazut coada… lunga cam de vreo 200 de metri, pe 4 randuri. Ca sa fac o estimare, as zice ca asteptau vreo 1500 de persoane, si muzeul inca nu era deschis. Noi am luat-o frumusel pe langa coada si am mers chiar la intrare. Inainte de a pleca de acasa am facut ceva documentare pentru calatorie, si stiam din timp la ce sa ma astept. Asa ca am cumparat biletele direct de pe site-ul Vaticanului, pentru ca cei care au bilete nu stau la coada. Asa ca am intrat primii si am ajuns la „vama”. Ca sa intri pe teritoriul Vaticanului trebuie sa treci intai prin detectoarele de metale, ca la aeroport. Am mers apoi la casa de bilete, unde ne-au schimbat confirmarea de plata cu 2 bilete asemanatoare cu cartelele magnetice de la metrou. Odata cu biletele am rezervat si un tur ghidat al gradinilor Vaticanului (este singura posibilitate de a le vizita) care incepea la ora 9, asa ca am profitat de timpul liber ca sa mai citim cate ceva.

Read more „Roma – ziua 4: Vatican” →

Europa

Roma – ziua 3: Terme și fântâni

11/10/201017/03/2016
by admin

7 iunie 2010

A treia zi la Roma a fost luni. Ziua de luni e un pic mai speciala, pentru ca aproape toate obiectivele sunt inchise, asa ca ne-am hotarat sa ne plimbam un pic prin oras. Dupa micul dejun am hotarat sa mergem la piramida, asa ca ne-am indreptat spre metrou. Roma are doar doua linii, si o a treia in constructie, dar distantele dintre statii sunt relativ mici. Ce m-a surprins e ca statiile sunt foarte adanci, la unele se coboara minute in sir pe o scara rulanta (apropo, nu exista scari „normale”). O alta idee foarte inteligenta e ca cei care urca nu se intalnesc niciodata cu cei care coboara, pentru ca scarile rulante sunt in parti diferite ale statiei. Trenurile sunt ca si la noi, din doua generatii, unele mai vechi, altele mai noi. Cand am ajuns la piramida (romanii s-au inspirat de la egipteni), ne-am dat seama ca suntem destul de aproape de Termele lui Caracala, unul din putinele obiective care sunt deschise si luni. Ne-am intors deci la metrou si am mai mers o statie, pana la Circo Massimo.