6 aprilie 2013

În aprilie, trenul regal a oprit din nou în Gara de Nord. Timp de o săptămână trenul a fost garat la linia 14, iar vizitatorii s-au înghesuit să vadă cum arată vagoanele cu care au călătorit membrii familiei regale a României.

Ne-am prezentat la gară de dimineață. Dacă în timpul săptămânii se puteau cumpăra bilete doar pentru vizitarea trenului, în weekend s-au vândut doar bilete combinate pentru trenul regal și muzeul CFR. Cei 4 lei în plus n-au fost o problemă, mai ales că am avut ocazia să mai vedem ceva nou. La intrarea în primul vagon un conductor îmbrăcat în haine de epocă întâmpina vizitatorii. Copii îl luau cu asalt și era, bineînțeles, cel mai fotografiat personaj din zonă.

Cum am urcat am fost luați în primire de un ghid, care ne-a povestit despre trenul regal. Am aflat astfel că trenul a fost comandat pentru Regele Ferdinand și a fost construit la uzinele Ernesto Breda din Milano. Din păcate a ajuns în țară la un an după moartea regelui, dar a fost folosit de Regina Maria și Regele Carol II. În ianuarie 1948 Regele Mihai a plecat în exil cu acest tren, însă a părăsit țara la bordul unei alte garnituri. După revoluție familia regală a folosit trenul cu diverse ocazii, însă Regele Mihai nu a mai călătorit cu el niciodată.

Trenul regal a transportat de-a lungul timpului personalități marcante ale lumii. În vagoanele lui s-au purtat negocierile cu Nikita Hrușciov, președintele URSS, care au avut ca rezultat retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României în 1956. Cu acest tren a călătorit și Nicolae Ceaușescu, alături de președintele URSS, Leonid Brejnev, președintele Yugoslaviei, Iosip Broz Tito, președintele SUA, Gerard Ford, președintele RDG, Erik Honecker și președintele Bulgariei, Todor Jivkov.

Primul vagon este dormitorul regal, unde sunt amenajate două cușete pentru cei mai de seamă membri ai familiei regale, despărțite de o baie complet utilată. Apa era încălzită într-un cazat alimentat cu lemn sau cărbuni aflat la un capăt al vagonului. Un mic salon, o cușetă pentru cei care serveau familia regală și o mică bucătărie completează dotările vagonului. Furnirul este din lemn de mahon iar tapiseria din piele de Cordoba.

Am trecut mai departe în vagonul sufragerie, copartimentat în două saloane. Salonul mare are 24 de locuri așezate în jurul unei mese mari, și era folosit pentru dineuri sau protocol. Un salon mai mic, de 12 locuri, avea rol de anticameră. Mobila este din lemn de mahon și santal, corpurile de iluminat din sticlă de Murano, iar oglinzile – din cristal de Bhoemia. Tablourile care decorează trenul sunt propietatea Casei Regale și au fost aduse cu ocazia călătoriei pe care familia regală a făcut-o la Alba Iulia, pe 1 decembrie 2012.

Vagonul pentru delegația oficială este compartimentat în 6 cușete cu pat și lavoar. La capăt se află un salon pentru întâlniri și o mică bucătărie. Ultimul vagon era folosit de personalul care deservea trenul, și are 8 cușete cu paturi suprapuse. Din garnitură mai făcea parte și un vagon auto, care însă nu a fost restaurat odată cu celelalte vagoane, și nu a fost expus.

Din 1950 trenul regal a funcționat în paralel cu trenul prezidențial al lui Gheorghe Gheorghiu Dej, apoi alături de garnitura mult mai modernă comandată de Nicolae Ceaușescu în 1972, care, cel puțin teoretic, îndeplinește și astăzi funcția de tren prezidențial. Trenul regal este în administrarea Societății Feroviare de Turism și nu poate fi vizitat decât de grupuri organizate, și asta după obtinearea unui vraf de aprobări și avize. În schimb, poate fi închiriat pentru plimbări prin țară în schimbul a câteva mii de euro (18.000 până la Sinaia). Recent Societatea Feroviară de Turism a demarat o campanie pentru restaurarea trenului prezidențial al lui Gheorghe Gheorghiu Dej și a vagonului auto al garniturii regale. Trenul regal „odihnește” în remiza Mogoșoaia, alături de cele două trenuri prezidențiale și de garnitura Călugăreni, trenul care a circulat între București și Giurgiu pe prima cale ferată din Regatul României. Din nefericire trenul regal poate fi vizitat foarte rar de publicul larg, din cauza costurilor mari de întreținere și staționare, iar celelalte trenuri nu sunt expuse deloc.

 După ce am coborât din trenul regal ne-am îndreptat spre Muzeul CFR, care se află chiar lângă clădirea Gării de Nord. Muzeul expune câteva obiecte care au aparținut lui Anghel Saligny, cunoscutul inginer care a construit podul de la Cernavodă, machete de locomotive și vagoane, uniforme, instalații de telecomunicație și telefoane de epocă. Piesa de rezistentă este însă diorama care ocupă în întregime una din cele 3 săli ale muzeului – o machetă imensă cu căi ferate, munți și văi, poduri, și mai ales o mulțime de trenulețe. Un alte lucru pe care l-am găsit interesant este graficul cu evoluția căilor ferate între 1869 și 1879, adică mai exact 1200 de km 10 ani, cu tot cu gări. Cred că o vizită la Muzeul CFR ar putea fi utilă și pentru cei care conduc astăzi Ministerul Transporturilor, ar avea ce învăța. Din păcate, deși în patrimoniul muzeului sunt mai multe locomotive cu aburi, nici una din ele nu este expusă. Decât să ruginească prin triaje, ar putea să fie aduse la muzeu, că de cale ferată nu duc lipsă…

Alte fotografii găsiți aici.

Informații utile:

Puteți depune o cerere pentru vizitarea trenului regal pe site-ul Societății Feroviare de Turism. Mai puteți vedea trenul Moldovița, trenul Călugăreni si două locomotive cu aburi. Se poate merge doar în grup organizat (minim 20 de persoane).
Muzeul CFR se află pe Calea Griviței nr 193B, lânga Gara de Nord. Program: Miercuri – Duminică intre orele 10:00-16:00. Preț: 4 lei.