Din nou prin Bucegi
4-5 august 2012
Intr-o dimineata insorita de august am plecat spre muntii Bucegi impreuna cu un grup de prieteni, pentru o plimbare de weekend. Din lipsa de mijloace de transport proprietate personala, am luat trenul accelerat (ahm… pardon: inter-regio) pana la Busteni. Calatoria a fost rapida si placuta, suficient cat sa ne faca sa uitam un episod trist legat de CFR, petrecut cu ceva ani in urma.
De la gara din Busteni ne-am indreptat spre telecabina, pentru ca aveam cu noi si o piticuta de 2 anisori. Am asteptat aici vreo 2 ore la o coada care inconjura cladirea. Orele de asteptare au fost rasplatite cu un drum de cateva minute pana la cabana Babele. Aici am aflat descoperit ca dupa ce am platit un pret deloc de neglijat (32 de lei) pentru biletul de telecabina, si toaleta e cu taxa (1 leu), desi rezervorul de apa e inlocuit de o galeata.
Ne-am incurajat cu un porumb copt (3 lei, in varful muntelui, ceva mai ieftin decat la cota 1400, unde era 5 lei), apoi ne-am indreptat spre cabana Miorita, unde aveam sa stam in acea seara. Cei din fata n-au fost atenti la marcaj, asa ca ne-am trezit balaurind aiurea prin jnepenis, asta bineinteles dupa ce am traversat o rapa de toata frumusetea. Am regasit in curand drumul, si am facut un popas la cabana Piatra Arsa, pentru masa de pranz (intarziat, desigur). Am pornit mai departe, si in curand in zare a aparut siluete varfului Furnica. O parte din grup a hotarat sa-l urce (bineinteles, doar ca sa-l coboare pe partea cealalta), cealalta parte a decis ca e mai simplu sa-l ocoleasca.
Ajungem spre seara la cabana, unde rezervasem o camera de 12 locuri. Camera avea toaleta, dar era defecta, si dus (adica un furtun legat de robinetul de la chiuveta), dar in schimb ducea lipsa de ferestre. Dupa o runda de negocieri, ne-am mutat in doua camere de la etaj, in conditii mult mai bune (aveau geamuri!!!), iar somnul ne-a doborat repede pe toti.
Dimineata am pornit usurel spre Sinaia. O surpriza neplacuta am avut la cota 1400, unde preturile erau mai mari decat la cabanele din varful muntelui. A urmat o alta surpriza, si mai putin placuta: poteca spre Sinaia semana mai degraba cu o carare prin groapa de gunoi, decat cu un traseu turistic prin padure. Ora pranzului trecuse de ceva vreme, asa ca ne-am oprit pentru masa la primul restaurant din Sinaia: Taverna Sarbului. Mancarea a fost foarte buna, dar preturile – cam neprietenoase. Ne-am grabit spre gara, dar degeaba. Trenul nostru avea intarziere vreo 2 ore, asa ca am profitat de timpul ramas ca sa vedem expozitia de trenulete amenajata intr-una din cladirile alaturate (despre ea povestim data viitoare).
Crucea Eroilor de pe Caraiman |
Babele |
Sfinxul |
Releul Costila |
Cabana Babele |
Caraiman |
undeva jos, Sinaia |
Piciorul Pietrei Arse |
La cetate |
Informatii utile:
Cabana Miorita
Telecabina – Busteni – Babele – 32 lei, Babele – Pestera – 18 lei (pe sens)
Mai avem poze si aici.
10 COMMENTS
Uuuu! Ce misto poze aveti!
Mai ales cea in care sariti! 🙂
Da, la Taverna e tare bun bun, dar si scump scump 🙂
Multumim Alexandra!
Abia am reusit sa-l conving pe Bogdan sa facem un exercitiu de sarit 😀
Bafta diseara 😉
:)) De ce, nu ii plac sariturile? 😛
Uf, mersi mult! Deja am super emotii!!
Nu prea ii plac… dar am reusit sa-l conving. 😀
Nu ai de ce sa ai emotii. Te vei descurca de minune. >:<
🙂
Mersi mult de tot Laura! >:D<
Ce fotografii faine, intr-adevar aia in care sariti e superba! Sunteti asa de draguti! Dar chiar ca se vede ca lui Bogdan nu-i prea plac sariturile, pare cam rigid… :)))
Multumesc 😀
Multe fotografii frumoase: cea laudata de ceilalti, cea cu ciobanii, cu tipul in tricou galben, care sta pe un varf de stanca, cea cu vacile si cea cu caii.
Trist e ca relatarea ta mi-a dovedit ca nu s-a schimbatr mai nimic pe acel traseu in ultimii 25 de ani…
Multumim! Noi am incercat sa lasam drumul putin mai curat, si am carat pana jos o parte din PET-urile aruncate. Din pacate cu o floare nu se face primavara, cu ce era acolo se putea umple usor un camion de gunoi.
[…] cum povesteam aici, trenul care trebuia sa ne duca de la Sinaia la Bucuresti a intarziat vreo 2 ore. Am profitat de […]