Dobrogea
Miercurea fără cuvinte: Drumul apelor
Mai multe detalii despre Miercurea fara cuvinte gasiti la Carmen.
Dobrogea
Dobrogea
Cetatile dobrogene
Tropaeum Traiani – monumentul de la Adamclisi
 |
| Tropaeum Traiani |
19 iulie 2008
Daca tot suntem in sezonul vacantelor si drumurile catre litoral, indiferent ca e vorba de al nostru sau de al vecinilor bulgari, sunt tot mai aglomerate, m-am gandit ca poate n-ar fi rau sa va povestesc despre un loc pe care-l puteti vizita pe drum: Adamclisi. La intrarea in sat dinspre Constanta, la capatul unei alei incadrate de arbori se afla monumentul triumfal Tropaeum Traiani. Cetatea getica din zona era considerata o amenintare pentru Imperiul Roman, si deci trebuia cucerita. Romanii au invins pana la urma, insa numarul victimelor a fost atat de mare, incat Imparatul Traian a considerat ca trebuie sa ridice un monument in cinstea victoriei.
Cetatile dobrogene
Cetațile dobrogene: Histria
 |
| Cetatea Histria |
20-21 noiembrie 2010
Cand ne-am trezit de dimineata, primul lucru pe care l-am facut a fost sa mergem sa vedem marea. Am facut o plimbare lunga pe plaja pustie si am ascultat valurile. Vremea racoroasa si vantul ne-au alungat mai repede decat am fi vrut, asa ca am plecat cu oarecare parere de rau in suflet spre cetatea Histria.
Cetatile dobrogene
Cetațile dobrogene: Enisala
 |
| Cetatea Enisala |
20-21 noiembrie 2010
De la Capidava am pornit mai departe cu destinatia cetatea Enisala. Gps-ul ne-a indicat un drum mai scurt prin Slava Rusa, unde se afla cetatea Ibida, despre care citisem pe blogul lui Viorel. Am gasit un indicator spre cetate si ne-am luat dupa el, dar ne-am ratacit destul de repede. Dupa ce am parcurs ulitele neasfaltate ale satului in lung si-n lat ni s-a facut mila de masina si am facut cale intoarsa, cu gandul ca data viitoare ne vom intoarce mai bine pregatiti. Din Slava Rusa exista un drum direct spre Babadag (DJ223A), si apoi spre Enisala, dar dupa 300 de metri am renuntat si la ideea asta, pentru ca pierdusem numarul craterelor (am vazut drumuri forestiere in stare mai buna). Am ocolit deci cativa kilometri (dar de drum national de data asta), doar ca sa ne intersectam iar la Babadag cu sus-numitul drum judetean, care e in stare foarte buna pana la Enisala.
De indata ce lasi in urma Babadagul si te indrepti spre lacul Razim, patrunzi in lumea stufului, a ochiurilor de apa stralucind jucaus in soare si a muntilor hercinici. In zare se vad ruinele impunatoare ale unei cetati singuratice.
Cetatile dobrogene
Cetațile dobrogene: Capidava
 |
| Cetatea Capidava |
20-21 noiembrie 2010
Intr-o dimineata calduta de toamna (da, si in noiembrie pot fi dimineti caldute :-D) am plecat la drum, manati de dorul de mare. Nu aveam un plan bine pus la punct, stiam doar ca vrem sa ajungem in Dobrogea. Pe drum am analizat situatia, si ne-am hotarat sa facem o plimbare pe la cetati, daca tot suntem prin zona. Asadar dupa ce am parasit autostrada am intrat in Cernavoda si am pornit spre nord de-a lungul Dunarii. Pe la jumatatea distantei dintre Cernavoda si Harsova, chiar langa drum, se vad ruinele cetatii Capidava.
Dobrogea
Constanta
… sau „Turismul romanesc in extrasezon”
27 – 28 martie 2010
A fost odata ca niciodata un sfarsit insorit de martie. Dupa o iarna lunga si grea, dorinta de a vedea soarele si marea ne-au pus iar pe drumuri. Asa ca sambata dimineata ne gaseam pe autostrada soarelui (poate o sa scriu cu litere mari dupa ce o sa treaca de Cernavoda; apropo de asta, dealul in care se infunda autostrada a fost taiat in doua, semn ca totusi se pregateste ceva). Doua ore si jumatate mai tarziu opream la intrarea in Constanta, langa salupa lui Mazare.
Dobrogea
La mare: plaja Corbu
21 august 2009
Am plecat iar la mare. Cu Tavi, Roxana, sora lui Tavi si prietenul ei, si o gasca mare de Ursi Trubaduri. Initial trebuia sa mergem la 2 mai, dar de data asta l-am abandonat pentru Corbu. Plecarea a fost o nebunie intreaga, cu oameni care s-au razgandit pe ultima suta de metri, cu cautat masini si alte asemenea lucruri placute. Am terminat bagajul la lumina frontalei, ca am ramas fara curent (multumim pe aceasta cale Electica pentru cina deosebit de romantica la lumina lumanarii). I-am luat pe Ancuta si Vladimir de acasa, apoi am plecat spre punctul de intalnire de la Grigorescu.
