Curtea de Argeș
13 august 2011
Pe Argeș în jos,
Pe un mal frumos,
Negru-Vodă trece
Cu tovarăși zece:
Nouă meșteri mari,
Calfe și zidari,
Și Manole, zece,
Care-i și întrece.
Așa a intrat în legendă Mănăstirea Argeșului. Cunoaștem cu toții aceste versuri încă de pe vremea când eram pe băncile școlii. Mănăstirea Curtea de Argeș este cel mai important monument din oraș, dar Curtea de Argeș ascunde și alte comori care așteaptă să fie descoperite.
Intrând în Curtea de Argeș dinspre Pitești ne-am oprit în centrul orașului, la Biserica Domnească. Pisania bisericii s-a pierdut cu mult timp în urmă, drept urmare nu se știe exact când a început construcția. Totuși o inscripție descoperită în biserică sugerează că a fost terminată la jumătatea secolului 14, la puțin timp după ce Basarab I a trecut la cele veșnice. Biserica Domnească a fost primul monument religios de mari dimensiuni construit în Țara Romanească. Arhitectura bisericii, neobișnuită pentru vremea aceea, trădează arta meșterilor bizantini veniți de la Constantinopol special pentru această lucrare. Pereții sunt construiți din straturi de piatră de râu care alternează cu brâuri de cărămidă, un stil devenit caracteristic în regiune. Exteriorul bisericii arată bine, însă nu se poate spune același lucru despre interior. Pereții păstrează 3 straturi de pictură suprapuse, inclusiv o bună parte din pictura originală în stil bizantin din secolul 14. Lângă catapeteasmă, pe peretele din dreapta există și o pictură unică în lume care o reprezintă pe Fecioara Maria însărcinată. Din păcate o bună parte din picturi sunt afectate de umezeală și trecerea anilor și nu mai au același aspect impresionant de odinioară. Biserică domnească este necropola domnitorilor munteni, adăpostind 14 morminte domnești, printre care și cel al lui Vladislav I, nepotul lui Basarab I. În spatele bisericii se mai pot vedea încă ruinele palatelor domnești ale Basarabilor. Doar fundațiile și pivnițele se mai păstrează, însă descoperirile arheologilor confirmă că domnitorii Munteniei nu erau cu nimic mai prejos decât contemporanii lor din regatele apusene. Alături de Biserica Domnească se află Muzeul Municipal, care adăpostește o colecție de artă populară: țesături, costume populare și ceramică.
Biserica Domnească din Curtea de Argeș ne-a primit singuratica și tăcută, fără agitația atât de obișnuită la mănăstirea din vecinătate. Vizitând întâi Biserică Domnească și apoi Mănăstirea Argeșului am descoperit diferența enormă dintre modul în care e îngrijit un monument celebru și modul în care un monument mai puțin cunoscut dar cel puțin la fel de important din punct de vedere istoric e aproape părăsit.
Biserica Domnească – Curtea de Argeș
Biserica Domnească – Curtea de Argeș
Biserica Domnească – Curtea de Argeș
Biserica Domnească – Curtea de Argeș
Biserica Domnească – Curtea de Argeș
Biserica Domnească – Curtea de Argeș
ruinele caselor domnești – Curtea de Argeș
Peste drum de Biserică Domnească, pe vârful unei movile înverzite se află ruinele unei alte biserici. Zidurile de cărămidă roșie pe jumătate prăbușite sunt tot ce-a mai rămas din biserica Sân Nicoară (sau Sfântul Nicolae Mic). O legendă povestește că Sân Nicoară ar fi fost înălțată chiar în fața bisericii domnești, de soția catolică a lui Negru-Vodă, doamna Margareta, stârnind nemulțumirea boierilor și furia domnului. Alte ipoteze spun că ar fi fost ridicată pentru Doamna Clara, mama lui Vlaicu-Vodă. Biserica are o arhitectură tipic bizantină și a fost începând din 1391 sediul primei episcopii catolice din Muntenia. Un tunel subteran lega biserica Sân Nicoară de Biserica Domnească, însă doar jumătate din el a rezistat. În vremuri de restriște, când dușmanii atacau țara, străjerii din turn aprindeau făclii ca să dea de veste soldaților de pe meterezele cetății Poenari, ultimul refugiu al Domnitorului. Din păcate ruinele sunt în pericol de prăbușire, iar micul parc care le înconjoară este închis.
biserica Sân Nicoară
În evul mediu olăritul era unul din cele mai înfloritoare meșteșuguri practicate în Curtea de Argeș, iar breasla olarilor și-a construit propria biserică: Biserica Olari, amintită pentru prima data în 1687. Cum majoritatea meșterilor erau originari din Moldova, Biserica Olari poartă amprenta stilului moldovenesc: acoperiș de șindrilă și picturi exterioare, foarte neobișnuite pentru bisericile din Muntenia. Vizitând Curtea de Argeș chiar înainte de praznicul Sfintei Maria, am avut șansa să vedem biserica pregătită de sărbătoare. Ștergarele albe contrastau puternic cu pictura inegrita, din care abia se mai putea ghici câte ceva.
Biserica Olari
Biserica Olari
Biserica Olari
Cel mai cunoscut monument din Curtea de Argeș este însă Mănăstirea Curtea de Argeș, o capodoperă a arhitecturii medievale românești. Între anii 1437-1439, Vlad Dracul a construit aici mitropolia Țării Românești. Zidurile ei au fost dărâmate în anul 1512 de Neagoe Basarab, pentru a ridica această mănăstire. Biserică episcopală a fost construită în stil bizantin, cu decorații orientale, și a fost sfințită în 1517. Izvoarele instorice povestesc că Doamna lui Neagoe Basarab și-a jertfit toate bijuteriile pentru construcția mănăstirii, însă, cu toate astea, pictura bisericii nu a fost terminată decât după moartea domnitorului. Pictura a fost realizată de zugravul Dobromir din Târgoviște, care a lucrat și la Mănăstirea Dealu. Un incendiu de la sfârșitul secolului 19 a făcut necesară reparația monumentului. Lucrările au fost conduse de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, adus în România de regele Carol pentru a restaura mai multe lăcașuri de cult. În urma lucrărilor s-au păstrat doar câteva fragmente din frescele originale din 1526 executate de Dobromir. Acestea sunt expuse la Muzeul Național de Artă din București.
Biserica se află în mijlocul unui parc străbătut de alei cu pietricele albe, iar primăvara magnoliile înflorite dau locului un aspect de poveste. în fața intrării se află un agheasmatar deschis, cu o cupolă cu arcuri dantelate care se sprijină pe patru coloane de marmură. Interiorul bisericii ascunde 12 coloane care aveau inițial ornamente florale. Ele îi reprezintă pe ceu 12 apostoli și susțin turla din mijloc și cele două turnulețe răsucite. La loc de cinste se află evanghelia scrisă cu litere de aur și pictată de Regina Elisabeta, alături de câteva icoane lucrate în mozaic. Mormintele ctitorilor – Neagoe Basarab și Radu de la Afumați – sunt realizate din marmură, bronz aurit și onix. Mănăstirea Curtea de Argeș este și necropolă regală. Începând cu anul 1914 aici au fost înmormântați regii și reginele României: Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria. Carol al II-lea este înmormântat și el tot la Curtea de Argeș, dar nu în biserică, ci într-o capelă din curtea mănăstirii.
Legenda Mănăstirii Argesului povestește că Meșterul Manole a construit biserca la cererea lui Negru Vodă. Meșterii lucrau, însă tot ce construiau ziua se dărâma peste noapte. Meșterul Manole a visat că biserica va rezista numai dacă prima femeie care va veni să aducă de mâncare fratelui sau soțului va fi sacrificată. Crezând că ridicarea bisericii cere o jertfă Meșterul Manole a zidit-o pe soția sa, Ana, în peretele bisericii. Un semn roșu pe peretele din dreapta marchează locul unde se presupune că se află mormântul Anei. După ce lucrarea a fost gata, voievodul i-a părăsit pe meșteri pe acoperiș, ca să nu mai poată construi altă mânăstire mai frumoasă. Meșterul Manole și-a făcut aripi din șindrilă și s-a aruncat de pe acoperiș, iar în locul în care a căzut a apărut o fântână cu apa cristalină. Un mic izvor din parcul aflat peste drum de mănăstire este cunoscut drept Fântâna lui Manole.
O altă legendă povestește despre Sfânta Filofteia, o fată de 12 ani pe care tatăl sau a trimis-o la câmp cu mâncare pentru muncitori. Pe drum fata a întâlnit niște săraci și le-a dăruit lor toată mâncarea. De supărare, când a aflat ce a făcut, tatăl său a ucis-o cu un topor. Trupul fetei nu a putut fi ridicat decât în momentul în care preoții au pomenit numele Mănăstirii Curtea de Argeș. Racla Sfintei Filofteia se află în paraclisul mănăstirii și este un cunoscut loc de pelerinaj.
Mănăstirea Curtea de Argeș
Mănăstirea Curtea de Argeș – agheasmatarul
Mănăstirea Curtea de Argeș – mormântul Anei lui Manole
Mănăstirea Curtea de Argeș – evanghelia scrisă de Regina Elisabeta
Mănăstirea Curtea de Argeș
Mănăstirea Curtea de Argeș
Mănăstirea Curtea de Argeș – evanghelia scrisă de Regina Elisabeta
Mănăstirea Curtea de Argeș – tabloul votiv
Mănăstirea Curtea de Argeș
Mănăstirea Curtea de Argeș
Mănăstirea Curtea de Argeș
Mănăstirea Curtea de Argeș
Mănăstirea Curtea de Argeș
Mănăstirea Curtea de Argeș – Fântâna lui Manole
Mănăstirea Curtea de Argeș – paraclisul
Cum ajungi acolo?
Cu trenul Regiotrans din București, Pitești sau Câmpulung Muscel
Cu autobuzul: din București (autogara Militari), Pitești (autogara Lucky Tour), Câmpulung Muscel, Râmnicu Vâlcea
Cu mașina: din Pitești sau Cârța pe DN7C (Transfăgărășan), din Câmpulung Muscel sau Râmnicu Vâlcea pe DN73C
Unde stai?
Gasesti aici hoteluri in Curtea de Argeș
Mănăstirea Curtea de Argeș
program: vara 8 – 20, iarna 9 – 17
preț bilet: 3 lei
taxa foto: 5 lei