În centrul capitalei se află unul din cele mai importante simboluri ale regatului României: Palatul Regal. Palatul Regal din București este mult mai cunoscut sub numele de Muzeul Național de Artă al României. Deși nu este la fel de celebru ca palatele din alte capitale europene, Palatul Regal din București merită cu siguranță o vizită. Lucrările de restaurare a spațiilor istorice s-au încheiat recent iar sala tronului, scara voievozilor și sufrageria regală, ascunse multă vreme de ochii vizitatorilor, își așteaptă acum oaspeții.

Povestea Palatului Regal din București a început în primii ani ai secolului 19, mai exact în 1812, când Dinicu Golescu a început construcția unei case impunătoare pe Podul Mogoșoaiei (rebotezat Calea Victoriei dupa Războiul de Independență din 1877). Clădirea se afla în apropierea bisericii Kretzulescu, avea 24 de camere și era considerată o locuință somptuasă pentru acele vremuri. Considerând că întreținerea era prea costisitoare, proprietarul a vândut casa domnitorului Alexandru Ghica în 1837. Astfel casa stolnicului Golescu a devenit palat domnesc, funcție pe care a îndeplinit-o timp de aprope 30 de ani, pâna la abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza.

În 1866 Carol I devine domnitor al României. Se povestește că principele a fost condus la palatul domnesc de Nicolae Golescu, fiul lui Dinicu Golescu și membru al locotenenței domnesti. Ajuns la intrare, principele Carol ar fi întrebat „Unde este palatul?”. Însoțitorul său i-a răspuns că se află în fața palatului, dar, crezând că e vorba de o glumă, principele a întrebat din nou. Considerând ca palatul nu este suficient de impunător, Carol I a făcut schimbări de amploare. Casa Golescu a fost extinsă și modernizată după planurile arhitecților Paul Gottereau si Karel Liman (care a lucrat și la construcția Castelului Peleș). Palatul regal a fost prima clădire din Bucureşti iluminată electric, iar în 1906 căpătase forma literei „U”, asemănătoare cu cea de astăzi.

După ce România a devenit regat, regele Carol a încercat să crească prestigiul țării și al monarhiei. În acest scop el a cumpărat o mare parte din colecția de pictură a consului german Felix Bamberg (cu excepția unui singur tablou pe care regele nu l-a dorit pentru că reprezenta un nud), pe care a păstrat-o la Castelul Peleș. Această colecție de mare valoare a devenit mai târziu nucleul galeriei de artă europeană de la Muzeul Național de Artă.

Regele Carol a dorit ca fiecare cuplu regal să aibă propriul palat, astfel  că regele Ferdinand și regina Maria nu au locuit în Palatul Regal, ci la Palatul Cotroceni. În 1926 etajul palatului a fost distrus de un incendiu. Reparațiile presupuneau costuri enorme, așa că lucrările au fost amânate. Abia dupa 4 ani regele Carol II începe reconstrucția, implicându-se personal în planificarea si supravegherea lucrărilor. O mare parte din palat a fost demolată, inclusiv vechea casă a lui Dinicu Golescu. Corpul central a fost refăcut iar palatul a căpătat aspectul exterior de astăzi. Cu această ocazie în aripa sudică a fost amenajat un spatiu pentru expunerea colecției de artă a Coroanei României. In 1938 au început lucrările pentru construcția aripii de nord a palatului, spre strada Ștribei-Vodă, care însă a fost grav avariată de bombardamentele din al II-lea Război Mondial.

După abdicarea regelui Mihai palatul și-a schimbat numele în „Palatul Republicii”. Sălile din corpul central au fost folosite de consiliul de miniștri, iar în celelalte săli a fost amenajat Muzeul Național de Artă. În 1950 a fost deschisă galeria de artă națională, urmată de galeria de artă europeană si galeria de artă românească veche. În timpul revoluției din 1989 clădirea a fost serios avariată și multe tablouri au fost distruse. Lucrările de renovare au durat 10 ani, iar muzeul s-a redeschis în anul 2000.

Abia în anul 2013 s-au încheiat lucrările de restaurare și in corpul central al muzeului, care adapostește sufrageria regală, scara voievozilor și sala tronului, astfel că spațiile istorice sunt acum deschise vizitatorilor. Palatul Regal din București este deschis publicului doar două zile pe lună (mai exact în al treilea weekend al fiecărei luni).

Corpul central are două intrări: cea din stânga era folosită de familia regală, iar cea din dreapta era intrarea demnitarilor. Tot de aici începe turul Palatului Regal. Această intrare duce la holul de onoare, dominat de un portret al regelui Carol pictat de Alfred Schwarz. Din cauza frigului pătrunzător noi am petrecut foarte puțin timp în holul de onoare. Am pătruns în sufrageria regală, unde se țineau dineurile oficiale la care participau sute de invitați. Sufrageria regală a fost atent restaurată și păstrează atmosfera unor vremuri de mult apuse. Camera are formă dreptunghiulară și dimensiuni impresionante. Am remarcat tavanul casetat de inspirație englezească, pardoseala din plăci de marmură și șemineele din marmură de Rușchița. Pereții sunt decorați cu mai multe picturi reprezentând peisaje câmpenești și personaje îmbrăcate în costume populare românești. Sufrageria regală are doua intrări opuse: una dă spre intrarea demnitarilor, cealaltă spre intrarea regală. Într-o mică anexă a sufrageriei regale a fost amenajată o expoziție de fotografii ce descriu istoria palatului.

 Parăsind sufrageria regală am trecut din nou în holul de onoare pentru a urca la etaj pe scara voievozilor, care duce spre sala tronului. Scara monumentală a fost refacută în timpul renovării din 1930 folosind marmura rămasă de la scara vechiului Palat Regal. Tavanul este decorat cu o alegorie a unirii, pictată de Arthur Verona, iar pe pereți putem regăsi portretele celor mai cunoscuți domnitori români. Chiar la intrarea în sala tronului există o mică anticameră unde oaspeții regelui așteptau să fie chemați. Acesta este singura cameră mobilată din palat.

 Sala tronului are dimensiuni impresionante și este bogat decorată. Aici regele își primea invitații și tot aici se organizau faimoasele baluri regale. O boltă delimitează un mic spațiu unde se afla tronul regal. Din păcate aici am găsit un panou care spune o poveste tristă: tronul a fost distrus într-un incendiu la studiourile de la Buftea, unde era folosit ca recuzită cinematografică. Tot aici familia regală împodobea bradul în ajunul Crăciunului și împărțea daruri atât invitaților cât și personalului. În anexa sălii tronului se află câteva fotografii, tablouri și obiecte personale care amintesc de familia regală a României. Dintre ele am remarcat coroana de oțel a regelui Carol, facută din oțelul unui tun capturat de la turci în timpul Războiului de Independență. Am aflat cu această ocazie că atunci au fost făcute nu una, ci trei coroane (celelalte două se află la Muzeul Național de Istorie și la Muzeul Militar Național). Deasemenea sunt expuse lucrări de artă realizate de regina Elisabeta și de regina Maria.

Am rămas cu o impresie foarte plăcută în urma vizitei la Palatul Regal din București. În primul rând am rămas plăcut impresionați de modul în care a fost restaurat totul și ne-am bucurat să vedem că se poate face așa ceva și la noi. Apoi, datorită doamnei cu alură de bunicuță care ne-a fost ghid și ne-a povestit atâtea lucruri interesante, nici n-am simțit când a trecut timpul.

Vizitarea corpului central al Palatului Regal se poate face doar cu ghid. Tururile se organizează doar sâmbata și duminica, în al treilea weekend al fiecărei luni. Accesul se face doar pe bază de programare la telefon 021.314.81.19 sau prin e-mail la programari@art.museum.ro.

Programările se pot face cu o săptamână în avans.

Dacă sunteți din altă localitate puteți folosi un serviciu de închirieri auto în București ca să ajungeți la Palatul Regal.

Informații utile:
Pret bilet: 20 lei
Taxă foto: 100 lei

Surse foto:

• http://www.umpcultura.ro/
• http://www.flickr.com/photos/charadesparty/
• http://turistinbucurestiro.blogspot.ro/