Categoria Italia

A fost odată ca niciodată…

Apus pe Coasta de Azur

Am primit cu vreo 3 saptamani in urma de la Ioana invitatia de a scrie despre prima calatorie in afara Romaniei. Ma gandeam de mult sa scriu cateva randuri pe tema asta, dar lipsa fotografiilor si a inspiratiei m-au impiedicat. Dar cum o asemenea invitatie nu se refuza, m-am asezat cu un ceai cald in fata si-am inceput sa-mi scormonesc amintirile.

Prima plimbare in afara granitelor a fost cu mult timp in urma, mai exact in 1998. Tocmai terminasem clasa a 9-a, obtinusem niste rezultate bunicele la o olimpiada nationala, si am primit ca premiu o excursie prin Europa. Am depus pasaportul proaspat obtinut la agentia care organiza excursia, ca sa obtina pentru tot grupul viza Shengen. Bineinteles ca era foarte tarziu, asa ca pentru a grabi un pic formalitatile de la ambasada, am primit cu totii cadou de la organizatori cate un bilet la campionatul mondial de fotbal, la meciul Romaniei cu Tunisia.

Citește articolul

Roma – zilele 5 si 6: colina Aventin și Via Appia


9 – 10 iunie 2010

In dimineata asta ne-am trezit mai tarziu, ca eram foarte obositi dupa vizita la Vatican. Dupa micul dejun am coborat la metrou, ca sa mergem (din nou) la piramida. Metroul ne-a lasat in fata portii San Paolo, langa obiectivul nostru. Piramida a fost construita cu 18 ani inainte erei noastre de Caius Cestius, un important nobil roman, pentru a-i servi ca mormant. Forma ei este inspirata de piramidele egiptene (mai exact de piramidele din Nubia, in sudul vaii Nilului). In acea perioada in Roma era considerat “cool” tot ce era de origine egipteana, iar un mormant asemanator cu ale faraonilor era intr-adevar ceva deosebit. Nu este singura piramida construita in Roma, dar e singura care mai exista in zilele noastre. Mai tarziu a fost inclusa in zidurile aureliene, motiv pentru care a ramas in s-a pastrat in stare buna. Dupa finalizarea constructiei, piramida a fost sigilata, si nu poate fi vizitata pentru ca nu exista intrare. In curtea din jurul ei functioneaza un adapost pentru pisici.

Am plecat de lang...

Citește articolul

Roma – ziua 4: Vatican

8 iunie 2010

Marti ne-am trezit mult mai devreme decat de obicei, adica pe la 6:30, o ora cam inumana pentru o zi de concediu. Aveam insa un motiv foarte bun. Trebuia sa fim la 8:30 la casa de bilete de la Muzeul Vaticanului. Dupa ce am mancat micul dejun in graba ne-am indreptat spre metrou. La Vatican se poate ajunge de la doua statii de metrou, dar nici una nu e prea aproape, asa ca am mai facut o plimare de vreo 15 minute pe jos. Am  ajuns la zidurile orasului pe la 8:20 si am vazut coada… lunga cam de vreo 200 de metri, pe 4 randuri. Ca sa fac o estimare, as zice ca asteptau vreo 1500 de persoane, si muzeul inca nu era deschis. Noi am luat-o frumusel pe langa coada si am mers chiar la intrare. Inainte de a pleca de acasa am facut ceva documentare pentru calatorie, si stiam din timp la ce sa ma astept. Asa ca am cumparat biletele direct de pe site-ul Vaticanului, pentru ca cei care au bilete nu stau la coada. Asa ca am intrat primii si am ajuns la “vama”. Ca sa intri pe teritoriul Vaticanului trebuie sa treci intai prin detectoarele de metale, ca la aeroport. Am mers apoi la casa de bilete, unde ne-au schimbat confirmarea de plata cu 2 bilete asemanatoare cu cartelele magnetice de la metrou. Odata cu biletele am rezervat si un tur ghidat al gradinilor Vaticanului (este singura posibilitate de a le vizita) care incepea la ora 9, asa ca am profitat de timpul liber ca sa mai citim cate ceva.

Vaticanul este ce...

Citește articolul

Roma – ziua 3: Terme și fântâni

7 iunie 2010

A treia zi la Roma a fost luni. Ziua de luni e un pic mai speciala, pentru ca aproape toate obiectivele sunt inchise, asa ca ne-am hotarat sa ne plimbam un pic prin oras. Dupa micul dejun am hotarat sa mergem la piramida, asa ca ne-am indreptat spre metrou. Roma are doar doua linii, si o a treia in constructie, dar distantele dintre statii sunt relativ mici. Ce m-a surprins e ca statiile sunt foarte adanci, la unele se coboara minute in sir pe o scara rulanta (apropo, nu exista scari “normale”). O alta idee foarte inteligenta e ca cei care urca nu se intalnesc niciodata cu cei care coboara, pentru ca scarile rulante sunt in parti diferite ale statiei. Trenurile sunt ca si la noi, din doua generatii, unele mai vechi, altele mai noi. Cand am ajuns la piramida (romanii s-au inspirat de la egipteni), ne-am dat seama ca suntem destul de aproape de Termele lui Caracala, unul din putinele obiective care sunt deschise si luni. Ne-am intors deci la metrou si am mai mers o statie, pana la Circo Massimo.

Circo Massi...

Citește articolul

Roma – ziua 2: Colosseum și forurile imperiale

6 iunie 2010

Dupa un somnic binemeritat, ne-am pregatit pentru o zi incarcata. Ne-am pregatit rucsacul si am plecat sa luam masa. Primisem de la hotel niste tichete pentru micul dejun, pe care le puteam folosi la o cafenea din apropiere. Cu ocazia asta am aflat in ce consta micul dejun in Italia: un capucino si un croissant sau o gogoasa. Cam subtirel… Alta treaba interesanta este ca mancarea si bautura au preturi diferite in functie de “pozitie”. Un espresso baut in picioare la bar era 2 Euro, la masa inauntru 4 Euro, iar la masa afara 6Euro. Sper ca n-am dat cuiva idei…

Dupa ce am terminat cu ...

Citește articolul

Roma – ziua 1: intalnirea cu Orașul Etern

5 iunie 2010

Pe la 3 dimineata terminam bagajele si ne pregateam sa plecam la aeroport. Am plecat pe la 4, eram un pic in intarziere, dar am ajuns repede la “halta Baneasa”. Am zburat cu Blue Air. Avionul a plecat la 7, iar la 8 si jumatate eram deja la Roma, dupa o calatorie fara peripetii. Dupa ce-am patit la Stuttgart si la Praga cu buletinul, deja ma pregatisem sufleteste pentru controlul de frontiera, si aveam la indemana toate actele pe care ar fi putut sa mi le ceara. Primul soc a fost ca la fiecare punct de control era o coada de vreo suta de persoane. Al doilea, ca la punctul cu “UE” erau doar vreo 10. Al treilea ca vamesul abia daca s-a uitat la buletine. In sfarsit, dupa ce am recuperat si bagajul, ne-am indreptat spre gara.

Primul meu gand a fost ...

Citește articolul