Delta Dunării – Pădurea Caraorman

Pădurea Caraorman

28 iulie 2014

După cum povesteam, excursia la Insula Sacalin ne-a lăsat puțin dezamăgiți pentru că viețuitoarele deltei au fost cam scumpe la vedere. Cu oarecare părere de rău am renunțat la ideea de a merge la Letea din cauza că era foarte departe și am ales să mergem la Caraorman. Mai toți localnicii din Sfântu Gheorghe își pun barca la dispoziția turiștilor dornici să descopere frumusețile Deltei, însă noi nu prea am avut noroc. Majoritatea aveau bărcile ocupate sau pur și simplu nu erau dispuși să facă un drum mai lung. În lipsa altor opțiuni, am întrebat la pensiune și am rezervat pentru ziua următoare.

În ultima seară pensiunea noastră nu mai avea camere libere, așa că am fost nevoiți să ne mutăm. Am căutat în sat o gazdă bucuroasă de oaspeți iar dimineață ne-a găsit pe ulițele prăfuite din Sfântu Gheorghe, mutând bagajele la nouă noastră casă. După ce am rezolvat și această problemă ne-am îndreptat spre debarcader, unde ne aștepta barcagiul.

Am părăsit portul Sfântu Gheorghe și am pornit pe Dunăre în sus. Trecusem pe aici cu vaporul cu câteva zile în urmă, însă bărcuța care înainta cu viteză oferea niște perspective cu totul noi. Pe drum am întâlnit un vapor de croazieră care venea probabil de la Viena și cobora încet spre mare. Imediat ce am intrat pe canalul Erenciuc peisajul s-a schimbat. Pe maluri nu mai creștea stuf, ci copaci în toată regulă (arini). Am fost întâmpinați de un pește enorm care a făcut un salt spectaculor în față bărcii, probabil deranjat de zgomotul motorului. Am parcurs canalul cu viteză mică din cauza copacilor prăbușiți în apă și am avut răgaz să admirăm vegetația sălbatică. Am văzut și câțiva cormorani care se scufundau după pește și zburau apoi la suprafața apei în căutarea unui loc în care să-și usuce aripile. Curând canalul s-a deschis într-un lac relativ îngust, dar foarte lung: Lacul Erenciuc. Am rămas surprinși de frumusețea sălbatică a locului. O mulțime de păsări micuțe zburau în jurul nostru, apoi se opreau să se odihnească pe frunzele nuferilor albi și galbeni care acopereau apa. În depărtare am văzut în sfârșit silueta inconfundabilă a unei zburătoare care până acum reușise să se ascundă de privirile noastre: un pelican. Ne-am apropiat încet, însă pelicanul și-a luat zborul foarte rapid, lucru oarecum surprinzător pentru o pasăre care pare foarte mare și greoaie. Ne-am regăsit însă puțin mai departe. Cât timp am traversat lacul am mai întâlnit câțiva pelicani, cormorani, egrete, lișițe și am văzut câteva lebede în depărtare. Pe măsură ce înaintam, tot mai mulți nuferi pluteau pe apa lacului, din ce în ce mai frumoși.

Caraorman 5880.JPG

Caraorman 5906.JPG

Caraorman 5931.JPG

Caraorman 5932.JPG

Caraorman 5956.JPG

Caraorman 5993.JPG

Caraorman 6002.JPG

Caraorman 5948.JPG

Caraorman 6038.JPG

Caraorman 6101.JPG

Curând am intrat pe un alt canal care ne-a dus în scurt timp la Lacul Puiu, unul din cele mai cunoscute lacuri ale Deltei. Deși vântul abia adia, Lacul Puiu ne-a întâmpinat cu valuri mari, care păreau un adversar prea dur pentru bărcuța noastră, care se înclina pe toate părțile. Bineînțeles că valurile ne-au udat din cap până în picioare și ne-au adus o cantitate apreciabilă de apă în barcă. Traversarea a fost distractivă și foarte intensă, cam că o tură într-un roller-coaster. Din păcate nu avem poze din timpul traversării deoarece camera era bine ascunsă într-un loc în care apa ajungea mai greu. Noroc cu soarele puternic care ne-a ajutat să ne uscăm rapid după baia neașteptată. Din fericire n-a fost nevoie să traversăm decât o mică parte din lac și am continuat drumul pe un alt canal spre portul Caraorman.

Caraorman 6117.JPG

Caraorman 6119.JPG

Caraorman 6157.JPG

Caraorman 6159.JPG

Caraorman 6165.JPG

Caraorman 6178.JPG

Caraorman 6202.JPG

Caraorman 6206.JPG

Caraorman 6213.JPG

Caraorman 6221.JPG

Caraorman 6223.JPG

 La sosirea în Caraorman am fost întâmpinați de silueta sinistră a unor blocuri în ruină. Înainte de revoluție aici era o fabrică de sticlă, însă acum doar vacile și măgărușii își mai fac drum printre clădirile părăsite. Satul Caraorman nu are prea multe de oferit turiștilor. În schimb în apropiere se află două locuri deosebite: Pădurea Caraorman și dunele de nisip. Pădurea nu e chiar lângă de sat, iar drumul de 4-5 kilometri prin nisip la ora prânzului era descurajant. Barcagiul nostru nu cunoștea pe nimeni care să ne ajute cu transportul până la pădure (se pare că Pădurea Letea e un loc mult mai popular, cu transport organizat și preț fix). Am sunat la un număr de telefon scris cu vopsea pe zidul unei clădiri părăsite. Omul era dispus să ne ducă, însă ne-a cerut un preț care ni s-a părut mare: 150 de lei. Ne-am dus așadar la cârciumă din sat în speranța că vom găsi pe altcineva care să ne plimbe. Oamenii au chemat pe cineva, dar a apărut tot cel cu care vorbisem la telefon (se pare că nu-s așa multe mașini în Caraorman). Neavând de ales, am acceptat să plătim prețul cerut, că doar n-am bătut atât drum degeaba. Peste câteva minute eram cu toții într-un jeep cu volan pe dreapta, în drum spre pădure. Drumul de nisip e destul de greu de parcurs chiar și pentru o mașină cu tracțiune integrală.

Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră și se varsă în Marea Neagră în apropiere de o altă pădure neagră (Caraorman – Pădurea Neagră în limba turcă). Deși numele sugerează o pădure deasă și întunecoasă, nu era chiar așa. Din pământul nisipos cresc pâlcuri de copaci înalți înconjurate de luminișuri largi. Drumul merge prin poieni până la stejarul cel bătrân din mijlocul pădurii, cel mai mare din Delta Dunării. Copacul poartă numele de “Stejarul Îngenuncheat” din cauza ramurilor groase care ating pământul, are 30 de metri înălțime, 4 metri în circumferința și venerabila vârstă de 400 de ani. Pădurea Caraorman este una din cele mai nordice păduri subtropicale din Europa (alături de Pădurea Letea). Așadar am avut ocazia să vedem alături de stejari și copaci din specii mai puțin obișnuite prin pădurile noastre (frasin, arin) și liane lungi agățate printre ramuri care formau un hățiș greu de străbătut. După o binemeritată pauză am pornit din nou spre marginea pădurii, în căutarea dunelor de nisip. Dunele de nisip se află în cealaltă parte a satului, dar nu mai sunt la fel de ușor de recunoscut că pe vremuri. Deși în alte zone deșertificare creează probleme, la Caraorman fenomenul e invers. Vegetația a început să crească din ce în ce mai deasă pe dune, astfel că unele din ele par doar niște dealuri înverzite. Totuși sunt câteva care au scăpat de asaltul covorului verde. În urmă cu 10.000 de ani aici era malul marii. Nisipul este foarte fin, alb și fierbinte și se întinde până departe în zare, iar peisajul deșertic aflat în inima ținutului apelor arată foarte neobișnuit. Dunele sunt mobile, astfel că vântul puternic le mută uneori dintr-un loc în altul. Din păcate și vitele sătenilor consideră locul foarte atractiv, motiv pentru care dunele sunt pline de semnele trecerii cirezilor. Bineînțeles că acolo unde sunt vite, sunt și tăuni, așa că ne-am trezit curând atacați din toate părțile de insectele uriașe și ne-am văzut nevoiți să plecăm înapoi spre sat.

Caraorman 6227.JPG

Caraorman 6229.JPG

Caraorman 6241.JPG

Caraorman 6268.JPG

Caraorman 6252.JPG

Caraorman 6359.JPG

Caraorman 6313.JPG

Caraorman 6281.JPG

Caraorman 6371.JPG

Caraorman 6374.JPG

Caraorman 6417.JPG

Caraorman 6422.JPG

Caraorman 6447.JPG

Caraorman 6451.JPG

Caraorman 6461.JPG

IMG_6433.JPG

 La întoarcere am făcut o oprire lungă pe Lacul Erenciuc, că să fotografiem nuferii. Cu această ocazie am aflat că infamul “drac de mare” care ne înțeapă uneori pe plajă este de fapt ghimpe de Dunăre. Sub coajă groasă neprietenoasă, ghimpele ascunde un fruct cu gust asemănător miezului de nuca. Am ajuns înapoi la Sfântu Gheorghe pe la 4 după-amiaza și am profitat de ultima seară în Delta că să mergem din nou pe plajă, la vărsarea Dunării în Marea Neagră.

Caraorman 6468.JPG

Caraorman 6487.JPG

Caraorman 6490.JPG

Caraorman 6495.JPG

Caraorman 6515.JPG

Caraorman 6577.JPG

Caraorman 6592.JPG

Caraorman 6587.JPG

Caraorman 6614.JPG

Caraorman 6632.JPG

 Informații utile

Plimbarea cu barcă de la Sfântu Gheorghe la Caraorman a costat 400 de lei (prețul e același indiferent de numărul de persoane).
Plimbarea cu mașină la Pădurea Caraorman a costat 150 de lei.

Pentru a vizită Delta Dunării ai nevoie de un permis eliberat de administrația rezervației (ARBDD). Sediul ARBDD este în Tulcea, pe malul Dunării, la vreo 500 de metri de port. Prețul permisului de acces este de 5 lei/zi, 15 lei/săptămâna sau 30 lei/an. Taxa se poate achita și prin transfer bancar sau mandat poștal (sâmbătă și duminică nu se pot lua permise de la Tulcea). Amenzile pentru intrarea în perimetrul protejat fără permis sunt între 3.000 și 6.000 de lei.

Trasee turistice in Delta Dunării

Cum ajungi la Caraorman?

Poti ajunge la Caraorman doar pe calea apelor. Poţi lua vaporul de la Tulcea spre Sulina pâna la Crişan, unde schimbi cu vaporul spre Caraorman (program, preturi). Între Crişan si Caraorman exista si un drum pe uscat, dar nu exista transport public. O alta varianta ar fi sa vii cu barca de la Murighiol.

Unde stai?

În Caraorman sunt doar două pensiuni, însa în Crişan vei găsi mult mai multe locuri de cazare.

9 comentarii la Delta Dunării – Pădurea Caraorman

  • Alexandra V  spune:

    Sunt superbi nuferii! Off, cat imi doresc sa fie vara din nou… 🙁

    • Laura  spune:

      Multumim, Alexandra! Si noi ne dorim ;))

  • Adi  spune:

    Informatii utile si precise, poze frumoase si sugestive. Si eu am fost anul trecut la Sf. Gheorghe si mi-a placut foarte mult!

    • Laura  spune:

      Multumim, Adi! O zi frumoasa in continuare!

  • Adi  spune:

    Cu placere! Zi frumoasa!

  • Alexandra  spune:

    Foarte frumoase pozele si foarte frumoasa Delta. Extraordinara de-a dreptul. Ma uit la fotografii, derulez pagina si pot sa ma dezlipesc de ele. Mi-ai facut dimineata mai frumoasa!

  • Traveling Hawk  spune:

    Frumos! Pozele foarte sugestive, mi-au amintit de cele doua vacante petrecut in delta cu multi-multi ani in urma, una la Sulina, cealalta la Sf. Gheorghe.

    • Bogdan  spune:

      Noi n-am ajuns inca la Sulina, poate anul viitor. In orice caz, ne-a placut in delta, vom reveni cu siguranta.

Lăsați un răspuns

Puteți folosi tag-uri si atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>