O excursie la ski la Whistler

Ski Whiltler

În această iarnă am reușit să-mi îndeplinesc o dorință mai veche: m-am urcat pentru prima dată pe schiuri. Am luat o lecție de ski și am reușit să cobor pârtia de la Cheile Grădiștei de câteva ori. Desigur, asta nu mă face expert în materie, dar am început să descopăr tainele și frumusețea acestui sport. Unul din lucrurile care mi-au stârnit dorința de a încerca sunt poveștile istorisite de prietenii cu mai multă experiență în domeniu. Cristian este unul dintre ei. El a fost în această iarnă în Canada, pe pârtiile de la Whistler, și a scris pentru noi câteva impresii.

 În 2013 a început pentru mine o mare aventură: primul meu concediu la schi în America de Nord. și asta nici mai mult nici mai puţin decât la Whistler, una din gazdele Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2010! Zborul de 10 ore cu Lufthansa de la Frankfurt la Vancouver a decurs fără probleme, cu mult loc chiar și la „economic” și pentru un „băiat mare” ca mine.  La Vancouver în aeroport întâi ceva emoții:  a ajuns bagajul mei cu echipamentul de schi  și în ce condiții? Aveam acolo nu doar tot echipamentul propriu-zis ci și îmbrăcămintea de schi… Dar emoțiile au fost nejustificate, a ajuns totul cu bine. Nici la controlul pașaportului și la vamă nu am pierdut mult timp, am schimbat câteva cuvinte cu vameșul și am ajuns repede afară, în fața terminalului, unde am și urcat în autobuzul care m-a dus cei 130 km până la Whistler. Drumul duce întâi prin centrul orașului – datorită unui șofer cu chef de vorbă s-a transformat chiar într-un mic tur ghidat interesant – apoi continuă direct pe  autostrada  Sea-to-Sky Highway. N-a lipsit nici Wi-Fi în autobuz și am putut trimite deja de aici acasă câteva fotografii cu impresionantul peisaj al litoralului.

După 2 ore și  jumătate prin „sălbatica“ British Columbia am ajuns la Whistler. Urmează check-in-ul la Hotel Casacade Lodge, unde recepționera vorbește și un pic de germană. Studioul meu de la etajul trei, cu vedere la piscina exterioară încălzită, este curat iar chicineta complet echipată. Deci: o cafea și apoi la plimbare prin stațiune! Instalațiile pe cablu se află la 600 m depărtare, zona pietonală este la doar 200 m. Cea din urmă este bineînţeles plină de mici magazine de suveniruri și de echipament și restaurante – totul amenajat frumos și cu bun gust, diferit de ceea ce mă așteptam din pozele resorturilor din Statele Unite. La casa de bilete am schimbat deja voucherul pe un skipass, ca să nu pierd vremea a doua zi și – cum drumul m-a obosit totuși destul de mult – m-am dus direct în pat.

Whistler tal

A doua zi, 06:00: deja nu mai pot să dorm. Abia aștept să înceapă prima zi de schi în Canada. La 08:00 sunt deja la telecabină – Whistler Village Gondola – din păcate tot e prea devreme, cu o jumătate de oră! Timpul petrecut în telecabină este îndulcit de imaginea incredibilă pe care o  oferă primele raze de soare pe zăpadă dar odată ajuns sus s-a terminat în cele din urmă cu așteptarea – îmi pun schiurile și mă dau pe prima pârtie la îndemână. Pentru cei care au schiat doar în Europa dimensiunile domeniul schiabil sunt greu de imaginat, iar sentimentul de a avea pârtia doar pentru mine pentru 30 de minute este o experiență de nedescris, care mă face să zâmbesc de câte ori îmi aduc aminte de aceste momente. Chiar și în sezonul de vârf domeniul „înghite“ mase uriașe de schiori și în special pârtiile mai izolate de la Whistler Mountain și Blackcomb rămân ideale pentru cei care vor să schieze în liniște.

Deosebirile față de domeniile schiabile europene sunt ușor de descoperit:  datorită mărimii, nu pot fi îngrijite în fiecare zi toate pârtiile, ci doar din 2 în 2 sau 3 în 3 zile. Nici o problema: după trei zile tot arată mai bine decât unele din pârtiile din Austria la prânz! La stațiile de vale și pe internet vă puteţi informa oricând care din pârtii oferă în acel moment cele mai bune condiții. Înghesuială la coada la instalații? Nici vorbă. Nu am văzut nicăieri comportament așa de civilizat. Se păstrează o distanta de 30 cm și cei care schiază singuri sunt invitați de grupuri să ia loc în locurile libere când este rândul lor. Nu pot să nu mă gândesc ce șoc cultural trebuie să fie pentru săracii canadieni coada de Crăciun de la instalațiile din Ischgl…

Fructul interzis (aproape peste tot) în Europa a fost cel mai gustos, evident: Tree-Skiing! În acord cu sloganul „What you can see, you can ski“, se poate schia și pe porțiunile împădurite dintre pârtii. Totuși, pentru siguranţă se  taie și aici unii copaci.

Pentru pauza de prânz stau la alegere numeroase refugii. Cel mai îndrăgit este Roundhouse Lodge de la Whistler Mountain – tocmai din acest motiv este însă de evitat la orele de vârf.

După amiaza aventura continuă cu impresionanta telecabină Peak-to-Peak Gondola de la Blackcomb Mountain, care asigură legătură între cei doi munți de la Whistler la nivelul de mijloc și care ușurează astfel explorarea ambilor. Iar vederea din cabină mă face chiar să uit de ușoara mea frică de înălțime! Mi-am propus ca în scurtul timp petrecut de mine la Whistler, să mă dau măcar o dată pe fiecare pârtie. Am și reușit, cu excepția Showcase-T-Bar Lift – mereu închisă din cauza vântului puternic. Deoarece toate pârtiile sunt interconectate și permit nenumărate variate de coborâre am avut sentimentul că nu am fost de 2 ori pe aceeași pârtie de-a lungul săptămânii. Pe unele m-am dat de bună voie de mai multe ori: Ridge Runner de exemplu și 7th-Heaven – numele este binemeritat… Pentru împătimiții FunPark-urilor, printre care nu mă număr din păcate, trebuie să menționez Nintendo-Terrain-Park, un park impecabil conceput și întreţinut excelent – cei care mi-au descris park-ul au căutat degeaba un superlativ pentru „extrem”.

Whistler freshtracks

Câteva sugestii personale, dacă ajungeți pe Whistler:

1. Începeți dimineața cu Excalibur Gondola pe Blackcomb Mountain. Coada este mult mai scurtă decât la Whistler Village Gondola și se poate sta jos în telecabină.

2. În fiecare duminică școala de schi Skischool Whistler organizează un Fire & Ice Show cu salturi prin cercuri de foc. Cel mai bun loc pentru a asista la spectacol este  terasa Longhorn Saloon – cu un pahar în mână …

3. Cel puţin o dată rezervați neapărat „Fresh-Tracks Ticket“! Pentru 19 dolari canadieni puteţi urca deja de la ora 7 la Roundhouse Lodge, unde se servește un bufet bogat de mic dejun (inclus) iar în jurul orei 08:00 se dă drumul și la pârtii. Așa sunteți primii care își lasă urmele pe zăpadă – în timp ce în vale lumea abia urcă în prima telecabină. Încercați deci să alegeți o zi cu multă zăpadă proaspătă!

4. După-amiaza târziu dați-vă de la Whistler Mountain Peak pe pârtia Upper-Peak-to-Creek spre Whistler Creekside și petreceți Après-Ski la Dusty’s Bar.

5. Nu lăsați pâinea să ardă în toaster (nu, nu mie mi s-a întâmplat!) – altfel vă treziți cu pompierii evacuând hotelul la ora 6 dimineața …

Dacă vă tentează o excursie la ski în Europa sau chiar peste ocean puteți arunca o privire la SnowTrex.

Etichete:  , ,

Un comentariu la O excursie la ski la Whistler

  • raluca  spune:

    Si mie imi place mult sa merg la ski.Daca as avea ocazia as merge in fiecare zi la ski.Daca sunteti interesati sa calatoriti in Romania atunci acest site este util pentru voi: cazare in Bacau .

Lăsați un răspuns

Puteți folosi tag-uri si atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>